Traseul Goulotte du Col du Plan

Pornisem cu ideea de a face traseul Eperon Frendo din Aiguilles des Chamonix. Iesind din telecabina de Aigille du Midi la statia intermediara, Plan d’Aiguille, am constatat ca Eperon Frendo este aproape in totalitate acoperit de zapada, ce parea a fi mai degraba pulvar, lucru ce ar fi ingreunat mult ascensiunea. Au urmat lungi dezbateri, cu argument si contra-argumente ascensiunii traseului Frendo. Neavand certitudinea consistentei zapezii din traseul vizat, am hotarat sa urmam planul B, stabilit ad-hoc. Goulotte du Col du Plan (600 m, grad 4, 50-80º) era solutia care ar fi salvat weekendul. Speram intr-o ascensiune rapida, facuta concomitent, dar pe masura ce avansam am realizat ca situatia e « mai mult gri decat roz » ca sa nu spunem « maro». Am urcat lungime dupa lungime prin zapada cu o consistenta ce varia intre zahar si lapte condensat, mereu sperand la momentul in care pioletii si coltarii vor avea in sfarsit priza.
La mijlocul traseului am hotarat sa abandonam culoarul si sa urcam peretele mixt din dreapta – Varianta diagonala D, 4a, 150m, 70º, sperand ca ne va permite sa avansam mai rapid. Ruta intersecteaza dupa 150 m traseul initial. Reintrand in pantele deasupra culoarului ne-am felicitat de decizia luata, culoarul si fata din stanga noastra fiind maturate de o avalansa.

Pe tot parcursul traseului am fost urmariti de ceata deasa, putinele momente in care se limpezea cerul le foloseam pentru orientare, sa vedem incotro o luam. Ultimele lungimi a trebuit sa reiesim din traseu, alegand sa urmam din nou pantele de mixt ce ofereau mai multa siguranta si stabilitate a zapezii. Cand nu speram ca se va mai termina, am iesit in Col du Plan, de unde urmand Arete du Aiguille du Midi, in 2 h am ajuns la Réfuge du Cosmique.
Per total, traseul este foarte frumos, insa in conditiile intalnite a fost mult mai dificil decat ceea ce ar fi trebuit sa fie.

Ioana si Mihnea