Un-vis,-doi-prieteni-si-ultima-schita

Premiera traseului Derniere Esquisse in masivul Vercors/Franta.

Linia traseului e un vis mai vechi pt prietenul care locuieste la poalele muntelui Sophie. Nu mai lipsea pt premiera ei decat ocazia, conditiile si un coechipier motivat…

Leslie imi spune ca astazi toate ingredinetele sunt reunite…hai sa mergem atunci, zic eu putin timid…

Ajungem tarziu dupa masa la cabana adapost Les Clos.Suntem singurii care dormim aici noaptea asta. Seara langa foc gandurile fug la un alt refugiu de acelasi gen ca asta… 2500km mai la est. Ce bine ca aici manelistii nu exista !

Dupa o noapte scurta , o trezire dezagreabila si un mic dejun rapid, intr-o ora suntem la baza traseului.

Pt mine totul este nou astazi…masivul Vercors, fata N/E a muntelui Sophie, stilul traseului si abordarea ei…Ma plimb in necunoscutul total…ce aventura…

O traversare in mixt si dry ne duce la inceputul culoarului. Urmeaza 9 lungimi in culoarul propriu zis inclinat la 70/80°, taiate regular de portiuni de stanca mai mult sau mai putin verticale escaladate in dry/mixt de dificultate variind intre M3 si M5.

Nu ma pun multe intrebari ce si cum…increderea insuflata de experienta coechipierului meu ma ajuta sa-mi gasesc locul in lumea asta de zapada, gheata si stanca !

Lungimile se desfasora una dupa alta, timpul pierdut nu prea exista si singura oprire se rezuma la un ceai intr-o regrupare inainte de lungimea cheie de M5.

Vremea e noroasa si rece. Moralul superb !

In valea de sub noi nu se mai vede decat o mare de nori pe care pluteste peretele pe care ne straduim noi…

Inca o lungime de mixt si vedem creasta de iesire. O cornisa de cativa metri ne asteapta la iesire dar nu ne jucam cu ea, mai bine suna o traversare la stanga…

Nimic nu ramane in urma noastra doar pasii pe zapada. Nici o urma materiala nu balizeaza traseul, el exista numai prin linia lui superba…si prin amintirile noastre. Ca o schita virtuala !

Pe creasta de iesire cateva urme de schi de tura pe zapada proaspata. Departe spre est se vede si Mont Blancul. Gandurile sunt déjà jos in caldura casei, dar pe noi ne asteapta coborarea…mult mai lunga decat credeam eu.

Ajunsi pe poteca care vine de la cabana, soarele ne prinde dupa o zi intreaga la umbra. Contrastul este foarte agreabil. O recompensa calduroasa pt primul meu traseu de mixt.

Derniere Esquisse; D 500m 70/80° M5; Emil Camerzan si Leslie Fucsko